duminică, 17 noiembrie 2013

Antena directionala 2

O alta antena construita pentru placa re retea externa. Doua CD-uri, folie de aluminiu, lipici, un clestisor si gata:
 photo antenadirectionala21_zpsad5cf31c.jpg  photo antenadirectionala22_zps54a6351e.jpg
 photo antenadirectionala23_zpsf01aa90b.jpg  photo antenadirectionala24_zpsfedcc359.jpg
Am facut si cateva teste. Cu aceasta antena am reusit sa descopar mult mai multe retele wireless. Folosind numai placa de retea incorporata nu am gasit decat o singura retea cu semnal bun. Cu antena si cu placa externa le-am gasit pe acestea:
 photo PB170027_zps238c325f.jpg 

Antena directionala 1

O antena directionala se poate construi foarte usor. Se poate folosi pentru un modem 3G sau pentru o placa de retea wireless usb. Am testat mica antena cu o placa de retea wireless. Ca o paranteza acest dispozitiv l-am achizitionat din targ contra fabuloasei sume de 3 ron.Culmea este ca si functioneaza.
Am folosit pentru corpul antenei o cutie de smantana, iar in interiorul ei am lipit banda de aluminiu. Dupa asta am folosit o bucatica de forex, unsurub si un colier si iata ce a iesit:
 photo antenadirectionala11_zps97d6c8ef.jpg  photo antenadirectionala13_zps71f89363.jpg  photo antenadirectionala14_zps6c3edcd0.jpg  photo antenadirectionala17_zps2744b8e0.jpg  photo antenadirectionala18_zps70eaa2f5.jpg  photo antenadirectionala19_zps26bdc0cf.jpg

Tija magnetica

Uneori am scapat cate o piesa mica intr-un loc unde nu ajungeam. Am gasit o carioca, o antena recuperata dintr-un radio vechi si o pastila magnetica. Am montat antena in interiorul cariocii , am lipit pastila magnetica in varful antenei , iar rezultatul este acesta:

 photo tijacumagnet_zps14ab35b7.jpg

 photo tijacumagnet2_zpsa4924707.jpg

 photo tijacumagnet1_zps196b951b.jpg

 photo tijacumagnet3_zps96ac8b65.jpg

 photo tijacumagnet5_zps959ae982.jpg

Cutie cu magnet pentru suruburi

Atunci cand desfac cate ceva am nevoie de o cuti in care sa pun piesele mici. Am gasit o cutiuta de plastic sub care am pus un magnet recuperat dintr-un difuzor vechi. In acest fel nu mai pierd nici un surub sau o alta piesa mica. Imaginile pot spune mai multe:
 photo cutiemagneticapentrusuruburi_zpsf2f3c8b0.jpg photo cutiemagneticapentrusuruburi1_zpsc8c4760a.jpg photo cutiemagneticapentrusuruburi2_zpsc8fa1231.jpg photo cutiemagneticapentrusuruburi3_zps1a0e4385.jpg

marți, 1 octombrie 2013

Primul Automobil Romanesc

Am primit pe mail un articol cu titlul : "Automobilul Malaxa - Primul automobil romanesc". Sincer am ramas un pic surprins pentru ca nu stiam acest aspect. Apoi am inceput sa caut pe Google: primul automobil romanesc. Rezultatele au fost interesante. Am aflat ca:

1 -  Primul automobil românesc a fost fabricat la Reşiţa!


Articolul este regasit la adresa -http://www.argument-cs.ro/content/primul-automobil-rom%C3%A2nesc-a-fost-fabricat-la-re%C5%9Fi%C5%A3a 


Articolul integral:


În acest weekend, Reşiţa este polul automobilismului românesc, deoarece în capitala Banatului de Munte se desfăşoară Campionatul Naţional de Viteză în Coastă. Este un moment potrivit să-i informăm pe cititorii noştri că în oraşul Reşiţa a fost fabricat primul automobil românesc, lucru puţin cunoscut chiar şi de către reşiţeni.
Dintr-un articol publicat pe situl „Banatul de munte”, administrat de Adrian Drăgan, articol publicat şi pe Wikipedia, aflăm că „Automobil Malaxa a fost un automobil românesc construit în 1945, la Reşiţa, în fabricile industriaşului român Nicolae Malaxa, al cărei nume îl poartă”. Informaţiile sunt preluate din volumul „Din istoria automobilului”, de ing. A. Brebenel şi ing. D. Vochin.
Proiect - Automobil MalaxaCităm din articol, despre autoturismul fabricat la Reşiţa: „Proiectul autoturismului aparţine unui grup de ingineri şi tehnicieni de la uzinele A.S.A.M. şi Malaxa din Bucureşti şi IAR din Braşov, conduşi de ing. Petre Carp. Maşina avea un motor cu trei cilindri în stea, cu răcire forţată cu aer, capabil să dezvolte 30 de cai putere (după măsurătorile vremii). Soluţia constructivă era „totul în spate”, motorul formând un tot cu diferenţialul şi cutia de viteze. Greutatea motorului era de 80 kg iar ansamblul cu diferenţialul şi cutia de viteze ajungea la 150 kg. Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon şi acoperiş era lăsat un spaţiu pentru canalizarea aerului necesar. Aerul era captat din faţă, de deasupra parbrizului şi era canalizat prin acoperişul cu pereţi dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator. Viteza maximă era de 120 km/h.
Malaxa oferea un nivel înalt de confort şi putea transporta până la şase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din faţă, sub capotă, unde se afla şi roata de rezervă. Prinderea caroseriei pe şasiu se făcea prin tampoane de cauciuc. Consumul de benzină era de 10 l/100 km”.
Nicolae MalaxaÎntre anii 1945-1947, s-au produs în jur de 800 de automobile pe an. Producţia de automobile de la Reşiţa a fost oprită în 1947, când sovieticii au decis să mute linia de asamblare în Uniunea Sovietică, după ce un comisar militar de la Moscova, aflat la Sofia, a fost transportat cu un automobil Malaxa şi a rămas impresionat de performanţele acestuia. Comisarul militar, cu grad de general maior, era Leonid Brejnev, cel care avea să devină şeful statului sovietic, din 1964 până în 1982, când a murit.
Juristul Gheorghe Popoviciu, din Reşiţa, a pornit să cerceteze documente privind istoria automobilului reşiţean şi a ajuns la concluzia că în colecţia personală de automobile pe care Brejnev le-a confiscat sau le-a primit cadou se află, cu mare probabilitate, şi automobile fabricate la Reşiţa. Gheorghe Popoviciu notează că Leonid Brejnev şi-a îmbogăţit colecţia iniţială de automobile, confiscate de la statele aflate sub dominaţie sovietică, cu automobile pe care le cerea drept cadou de la demnitarii din vest: „Aşa se face că in 1982, anul în care a murit, (Brejnev) avea peste 1.000 de automobile clasice. Nu sunt sigur, dar probabil că în colecţia lui exista şi un Malaxa de fabricaţie românească, din anul 1946.
Resita - la 1945
Copiii lui au încercat să le vândă, dar Mihail Gorbaciov le-a declarat ca făcând parte din patrimoniul naţional, în 1988”. (Foto: www.istoriabanatului.wordpress.com)
- Istoria primului automobil construit în România
Articolul integral:
Puțini știu că primul autoturism fabricat în România nu a fost Dacia 1100 (în 1968), ci un autovehicul care purta numele cunoscutului industriaș român Nicolae Malaxa. Mașina a fost un autoturism românesc construit în 1945 în fabricile de la Reșița.  Proiectul autoturismului a aparținut unui grup de ingineri și tehnicieni de la uzinele A.S.A.M. și Malaxa din București și IAR din Brașov, conduși de inginerul Petre Carp. Mașina avea un motor cu trei cilindri, în stea, cu răcire forțată cu aer, capabil să dezvolte 30 de cai-putere (după măsurătorile vremii). Soluția constructivă era "totul în spate", motorul formând un întreg cu diferențialul și cutia de viteze. Greutatea motorului era de 80 de kilograme, iar ansamblul cu diferențialul și cutia de viteze ajungea la 150 de kilograme. Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon și acoperiș era lăsat un spațiu pentru canalizarea aerului necesar. Aerul era captat din față, de deasupra parbrizului, și era canalizat prin acoperișul cu pereți dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator. Viteza maximă era de 120 km/h. Malaxa oferea un nivel înalt de confort pentru acea vreme și putea transporta până la șase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din față, sub capotă, unde se afla și roata de rezervă. Prinderea caroseriei pe șasiu se făcea prin tampoane de cauciuc. Consumul de benzină era de 10 l/100 km. Producția ei a fost oprită când sovieticii au decis să mute linia de asamblare în U.R.S.S., după ce un oficial de la Moscova aflat la Sofia a fost transportat cu un automobil Malaxa și a rămas impresionat de performanțele acestuia. 

3 - Prima maşină fabricată în România nu a fost Dacia : a fost MARTA

Articolul  preluat de la REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/prima-masina-fabricata-in-romania-nu-a-fost-dacia-foto-cu-primul-autoturism-romanesc_965680.html#ixzz2gVKHlKzV
Follow us: @realitatea on Twitter
Articolul integral:
Prima maşină fabricată în România nu a fost Dacia. Puţini ştiu că industria auto românească a luat fiinţă în anul 1908 la Arad, potrivit masini.ro.
MARTA

Atunci s-a inaugurat fabrica de automobile MARTA (Magyar Automobil Reszveny Tarsasag). Până în 1910 fabrica producea diferite motoare pentru tracţiune feroviară.

Ulterior s-a început producţia unor modele cu diverse caroserii: Dublu-Phaeton, Landolet, Limuzina, etc. Motoarele în acele timpuri aveau între 20 şi 40 CP. Autoturismele care beneficiau de motoare de 20 sau 30 CP aveau o transmisie cardanică, în timp ce modelele de 40 CP beneficiau de transmisie prin lanţ.  Toate aceste maşini erau fabricate sub licenţa Westinghouse.
Pâna în 1912 cand Westinghouse a dat faliment, la fabrica MARTA s-au construit aproximativ 150 de vehicule. În momentul respectiv viitorul părea destul de întunecat pentru MARTA noastră. Salvarea a venit însă din partea firmei austriece Austro Daimler. Modelul de bază devine un autovehicul uşor, cu motoare de patru cilindri şi 2.5 litri. Acestea erau capabile să producă 18/22 CP. Între 1909 şi 1914 au fost fabricate aproximativ 300 de camioane şi 650 de autoturisme.
4 - Primul automobil aerodinamic a fost “made in Romania”
Articolul integral:
In general ne plac masinile mai ales pentru forma lor, Ford GT40, McLaren F1, Bugatti Veyron, etc. O caroserie apetisanta este strans legata de obicei de performante cel putin interesante
.Primul automobil aerodinamic a fost “made in Romania”
Aurel Persu a fost un inginer mecanic roman, creatorul primului automobil aerodinamic din lume, brevetat la 19 septembrie 1924. Ce inseamna asta? O masina aerodinamica este construita in asa fel incat, in deplasare, sa intampine o rezistenta cat mai mica din partea aerului. Ganditi-va asa: masinile moderne nu ar putea atinge performanta lor maxima daca nu ar avea o caroserie aerodinamica pentru a “taia” aerul.
Asadar, cum a ajuns domnul Persu sa construiasca automobilul? Dupa multe calcule si o idee exagerat de nebuneasca pentru acea vreme, cum altfel? Forma picaturii de apa in cadere a fost raspunsul obtinut de inginer, care a construit automobilul din buzunarul propriu intre anii 1922-1924, in Germania. Coeficientii aerodinamici atinsi de Aurel Persu, de 0.22, sunt greu de obtinut chiar si in ziua de azi. Daca aveti ceva de spus despre aspectul automobilului, ganditi-va ca nici Angelina Jolie nu era foarte frumoasa in stadiu embrionar.
Automobilul a fost donat de Persu Muzeului National Tehnic “Dimitrie Leonida” in 1969.
Ford si General Motors au vazut cu ochii lor viitorul industriei auto in creatia inginerului roman si au vrut sa cumpere brevetul, insa nu au garantat construirea acestuia, lucru care l-a determinat pe Persu sa refuze cele doua companii.
In concluzie, avem cu ce ne lauda. Romanii au adus contributii extrem de importante industriei auto, aviatiei, calculatoarelor si nu numai. Nu uitati istoria noastra bogata.
5 - Primul autoturism românesc a împlinit 44 de ani
Articolul este regasit la adresa: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/dacia-1100-prima-masina-romaneasca-409446.html#ixzz2gVNrGh2u

-Si doua filmulete interesante cu Dacia 1100:
http://www.youtube.com/watch?v=olKmg9Z72RM

http://www.youtube.com/watch?v=JEirIVDWEXU

luni, 2 septembrie 2013

Filtre foto - DIY - pentru obiectiv si pentru blitz

Navigam pe un site foarte interesant : http://www.lomography.com/, iar aici la rubrica Tipster, am descoperit tot felul de incercari ale utilizatorilor.
Asa ca am zis sa incerc sa privesc altfel prin ochiul aparatului foto.Asta cu ajutorul filtrelor colorate. Am inceput prin a-mi confectiona un suport pentru filtre. Acest suport are doua parti , sa zicem asa. Se pot atasa filtre pentru lentila si  filtre pentru blitz. Cam asa arata suportul confectionat din forex, o clama de birou, suruburi cu piulite, toate lipite cu superglue. Aproape toate componentele sunt din resturi, deci putem spune ca am bifat si o actiune de reciclare creativa.

P9010272 P9010275 P9010279 P9010280 

Sa trecem la filtre.
Pentru blitz am folosit plasticul de la diverse sticle din PET (de bere , de suc, ce am gasit si mi-au placut culorile). Asa arata filtrele:

 P9010276
Pentru obiectiv, am recuperat inelele de la platanele unor hard discuri si am lipit tot felul de plastice colorate, sticle colorate, etc
P9010273
Asa arata aparatul montat in suportul pentru filtre:
 P9010277
Cam asta a fost mica incercare de a construi un suport simplu pentru filtre. Mai departe urmeaza un set de teste pentru a vedea si efectele acestor bucati de plastic asupra fotografiilor.

duminică, 18 august 2013

Procesoare - mica mea colectie

Tehnologia a avansat foarte mult , dar sa nu uitam ca in urma cu ceva ani eram foarte bucuros cand ma jucam cu un HC 85 sau cu un 386...
De-a lungul anilor am avut norocul sa primesc si sa pastraz cateva calculatoare si procesoare.
Sa incepem cu INTEL.
1974 - D8080A 2Mhz:
01 Intel D8080A 2Mhz 1974 
1976 - P8085AH2 5Mhz:
  02 Intel P8085AH2  5Mhz 1976 
septembrie 1992 - A80486SX-33 33MHz:
  03 Intel A80486SX-33 33MHz 09 1992 
1993 - Pentium 100MHz CPGA:
  04 Intel Pentium 100MHz CPGA 1993 
1993 - Pentium 133MHz CPGA:
  05 Intel Pentium 133MHz CPGA 1993 
1995 - Pentium-MMX 166MHz CPGA:
  06 Intel Pentium-MMX 166MHz CPGA 1995 
1998 - Pentium-II 350MHz:
  07 1 Intel P-II 350MHz 1998 07 2 Intel P-II 350MHz 1998 
1999 - Pentium-II 400MHz:
  08 1 Intel P-II 400MHz 1999 08 2 Intel P-II 400MHz 1999
2000 - Pentium-III 1000Mhz FCPGA (Coppermine):
  09 Intel P-III 1000Mhz  FCPGA (Coppermine) 03 2000 
2001 - Pentium 4 2.667 GHz SL6QA:
  11 Intel Pentium 4 2.667 GHz SL6QA 2001 
2002 - Celeron 2400 MHz SL6W4:
  10 Intel Celeron 2400 MHz SL6W4 2002 
Un alt producator AMD
aprilie 1997 - K6-200Mhz ALR:
AMD K6-200 ALR 04 1997 
1998 - K6-2 AFX 450Mhz:
  AMD K6-2 AFX 450Mhz 1998 
martie 2001 - Athlon-C 1330MHz:
: AMD Athlon-C 1330MHz 03 2001 CPU (10) 
CYRIX
februarie 1996 - 6x86-P166+GP 133MHz:
  Cyrix 6x86-P166+GP 133MHz 02 1996
Cam astea ar fi o parte din procesoarele pe care le am. Mai sunt cateva , dar nu m-am incumetat sa desfac tablete si laptopuri...